Nici nu au fost publicate notele de la examenul de Evaluare Națională că iată în mediul online au și apărut deja celebrele perle ale elevilor, lăsate la lucrarea de la Limba și literatura română.
La matematică suntem siguri că perlele ar putea fi niște trimiteri către anumiți sfinți și către originile familiilor celor care au întocmit subiectele… Căci am înțeles că geometria le-a făcut capu’ pătrat elevilor.
Dar să revenim la română, acolo unde imaginația pare să fi luat-o înaintea gramaticii. Profesorii corectori au găsit și anul acesta răspunsuri care demonstrează că elevul român nu se lasă niciodată învins: dacă nu știe răspunsul, măcar îl reinventează.
Unul dintre marii „dușmani” ai examenului a fost celebra broască. Nu animalul, ci forma corectă a cuvântului. Mulți elevi au ajuns la varianta „broașcei”, semn că biata broască a avut parte de mai multe transformări decât un personaj de basm.
Dar adevăratele bijuterii au apărut la interpretarea textelor.
Pasărea „stârc” a avut parte de o carieră neașteptată în lucrările elevilor. Unii au transformat-o în „stârv”, iar altcineva a dus imaginația și mai departe, povestind despre animale precum „o broască, un uliu și un sfârc”.
Literatura română nu a fost pregătită pentru această evoluție zoologică.
Un alt candidat a citit povestea unei broaște într-un mod aparte:
„Când a venit frigul, bărbatul a vrut să sufoce broasca cu o pernă roșie, dar ea a înviat!”
Adevărul este că elevul probabil nu a urmărit lecția despre hibernare, dar cu siguranță a oferit un moment de suspans demn de un film.
La capitolul natură și călătorii prin lume, Papua Noua Guinee a fost reinterpretată românește:
„În al doilea text este o femeie care se plimbă prin Papua, care nu-i place laptele de cocos și vrea să rupă arborii de cacao.”
La subiectul despre darurile simple, un elev a avut propria filosofie de viață:
„Da, dar să fie și mai scumpe din când în când. De la bunicii mei primesc mereu haine și pantofi, dar mi-a promis și un lanț de aur pe care să-l aleg eu.”
O lecție clară: simplitatea este apreciată… până apare catalogul de bijuterii.
Altă viziune economică a venit de la elevul care a explicat valoarea unui dar printr-un „covrag de ouă”, din care ies pui, care fac ouă și apoi apar și mai mulți pui. Un mic plan de afaceri rural, direct de la Evaluarea Națională.
Și pentru final, un elev a rezolvat problema rezumatului într-un stil propriu: a adunat propoziții din fiecare paragraf și a încheiat triumfător: „Total 101 cuvinte!” Corect? Nu neapărat. Ingenios? Categoric.
Perlele de la examene au devenit deja o tradiție. Ele aduc zâmbete, dar arată și cât de important rămâne cititul, vocabularul și atenția la detalii. Până la urmă, fiecare generație lasă ceva în urmă. Unele lasă note mari, altele lasă… broaște care învie și păsări care își schimbă identitatea. Noi așteptăm notele...și sperăm la rezultate foarte bune cu perle sau fără, la Satu Mare.
