More


    Ecourile Răscoalei lui Horea s-au făcut simțite și prin părțile Sătmarului

    =

    Răscoala din 1784-1785, condusă  de Horea, a avut o influență deosebită și  asupra comitatelor învecinate Transilvaniei  istorice. Ea a depășit hotarele Munților  Apuseni, influențând, alături de alte regiuni, și zona Maramureșului și Sătmarului.

    Informațiile privind izbucnirea și desfășurarea ei s-au răspândit cu o iuțeală uimitoare pentru  secolul al XVIII-lea. Prin intermediul propagării orale, a scrisorilor personale sau oficiale schimbate între autorități, precum și prin intermediul ziarelor, veștile despre revolta țăranilor, despre extinderea ei, dar și a posibilelor scenarii care puteau să se întâmple, s-au difuzat cu o deosebită rapiditate, atât în interiorul Transilvaniei, cât și în Ungaria și Austria, ajungând cu ușurință și în alte regiuni ale continentului european. Interogatoriile la care au fost supuși țăranii de pe domeniul contelui Károlyi după calmarea revoltelor din 1784-1785, au scos la lumină numeroasele abuzuri pe care slujitorii săi le-au comis asupra țăranilor, determinându-i să-și manifeste nemulțumirea. Astfel, în 11 decembrie 1784, iobagii din Ardud, Beltiug și Dobra  adresează un memoriu împăratului Iosif al II-lea, în care își exprimă nemulțumirile față de abuzurile la care sunt supuși și care a fost trimis la Viena prin delegatul lor, Ladislau Hittner. Tot din perioada de final a anului 1784, sunt amintiți și alți delegați care pleacă la Viena în numele țăranilor de pe domeniul Károlyi. Este vorba despre un anume Sziszler și de Zabolai István, acesta din urmă fiind întemnițat în închisoarea comitatului de la Carei. Documentele vremii păstrate în Fondul Tribunalului Județului Satu Mare, seria Acte Urbariale, ne informează că în 1784 numai satul Dobra a cheltuit 206 florini și 40 creițari , bani cu care s-au plătit deplasările delegațiilor, avocații și martorii, în încercarea lor de a demonstra abuzurile la care  sunt supuși și de a-și îmbunătăți  condițiile de viață. Sub conducerea lui Andrei Sister și Ioan Zezer, iobagii din Ardud și Beltiug s-au întrunit de mai multe ori, discutând despre abuzurile stăpânilor lor.

    În 23 ianuarie 1785, iobagii din Ardud, Beltiug, Dobra și Rătești îi adresează lui Iohannes Schickmajer, o scrisoare în care prezintă abuzurile la care sunt supuși, exprimându-și nemulțumirea față de condițiile lor de muncă și de viață. Îngrijorați de manifestările țăranilor, Curtea de la Viena și Consiliul Locumtenențial au ordonat autorităților comitatense să confiște armele de la țărani. Ei recomandau ca acest lucru să se realizeze pe cale pașnică și cu mult tact, evitându-se astfel orice  formă prin care aceștia pot fi provocați la o revoltă fățișă.Tot la răzvrătirea țăranilor din comitatul Satu Mare se referă și informațiile despre locuitorii din Hurezu care au refuzat să asculte patenta de liniștire ațăranilor, motivând că textul ei nu reprezintă dorința împăratului, ci a nobilimii. De asemenea, se păstrează un decret din 3 februarie 1785 prin care se  ordona urmărirea și arestarea unui anume Mituts Ladislau, care i-a încurajat la revoltă pe țăranii din Ardud, Beltiug și Dobra. De asemenea, contele, având printre altele și funcția de comite al comitatului Satu Mare, se implică și în gestionarea evenimentelor din orașul Baia Mare, unde se afla monetăria și casa fiscului, și unde autoritățile locale au fost cuprinse de panică în urma zvonurilor potrivit cărora răsculații ar intenționa să atace orașul.

    Două scrisori, una din partea lui  Szentpáli Ladislau,vicecomitele comitatului  Solnocul de Mijloc, iar cea de a doua a lui Balog Gergely,  vicecomitele substituit al aceluiași comitat, anunță autoritățile orașului că iobagii din comitatele Hunedoara, Alba și Zarand s-au răsculat împotriva nobilimii. De asemenea, ele sugerează faptul că răsculații intenționează să pătrundă în comitatul Satu Mare pentru a jefui casa fiscului din Baia Mare și a sechestra armamentul și munițiile care erau depozitate acolo. În data de 22 noiembrie 1784, cele două scrisori au fost transmise magistrului orașului Baia Mare de către inspectorul minier, care, la rândul său, a anunțat autoritățile comitatense.

    Sursa: Paula Virag, Muzeul Judeţean Satu Mare.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img