More


    Sărim în ajutorul lor! Obligatoriu!

    - Advertisement -

    Am avut ocazia, duminică, să cunosc peste 30 de oameni, care poartă cu ei mereu şi mereu, până departe, urmele unei nenorociri ce nu seamănă una cu alta. Unii, de la plecarea misiunii lor, au înscris ceva neexplicit în intimităţile fiinţiale din momentul chemării la viaţă, fără darul lui Dumnezeu şi al părinţilor. Concret: La fosta tabără şcolară, au fost aduşi de voluntari cu sufletul cât carul, peste 30 de oameni “bătuţi de soartă”, orbi, în cărucioare, cu defecte de tot felul, la o întâlnire lunară în cadrul activităţilor organizate cu migală, cu eforturi, cu dăruire de Asociaţia “Ridică-te şi umblă!”, creată pentru persoane cu dizabilităţi. Această asociaţie s-a înfiinţat la Bucureşti, având în prezent şi filiale în ţară în Nordul căreia doar în Satu Mare funcţionează din 2015. Cei 38 de membri ai asociaţiei îi aduc pe cei cu dizabilităţi pentru socializare, înjghebând un program cultural şi discuţii care-i ajută pe cei în cauză, îi îmbărbătează. Duminică, dl. Varodi Robert – coordonatorul asociaţiei şi dna. Voica Horotan – secretar, au realizat ceva, ce ţi-a frânt inima, prin tot ce s-a întâmplat acolo. Eu am privit totul, dar cu ochii unui om sensibil. Nici n-am crezut că pot fi aşa! Am avut ocazia, duminică, să cunosc peste 30 de oameni, care poartă cu ei mereu şi mereu, până departe, urmele unei nenorociri ce nu seamănă una cu alta. Unii, de la plecarea misiunii lor, au înscris ceva neexplicit în intimităţile fiinţiale din momentul chemării la viaţă, fără darul lui Dumnezeu şi al părinţilor. Concret: La fosta tabără şcolară, au fost aduşi de voluntari cu sufletul cât carul, peste 30 de oameni “bătuţi de soartă”, orbi, în cărucioare, cu defecte de tot felul, la o întâlnire lunară în cadrul activităţilor organizate cu migală, cu eforturi, cu dăruire de Asociaţia “Ridică-te şi umblă!”, creată pentru persoane cu dizabilităţi. Această asociaţie s-a înfiinţat la Bucureşti, având în prezent şi filiale în ţară în Nordul căreia doar în Satu Mare funcţionează din 2015. Cei 38 de membri ai asociaţiei îi aduc pe cei cu dizabilităţi pentru socializare, înjghebând un program cultural şi discuţii care-i ajută pe cei în cauză, îi îmbărbătează. Duminică, dl. Varodi Robert – coordonatorul asociaţiei şi dna. Voica Horotan – secretar, au realizat ceva, ce ţi-a frânt inima, prin tot ce s-a întâmplat acolo. Eu am privit totul, dar cu ochii unui om sensibil. Nici n-am crezut că pot fi aşa!  Sigur, ceremonialul s-a deschis cu un frumos şi scurt cuvânt al lui Robert Varodi, apoi, cu toţii au intonat imnul asociaţiei “Bucuraţi-vă”! cu un conţinut pe măsură. Amintesc doar refrenul :” Bucuraţi-vă, bucuraţi-vă!/Pentru tot ce-n cale întâlniţi!/ Bucuraţi-vă, bucuraţi-vă!/ Dumnezeu vă face fericiţi!/. A urmat o serie de recitări, pe fond muzical, texte ce impresionează. O femeie oarbă spunea versuri despre frumuseţea culorilor de floare, de raze de soare, de… lucruri pe care nu le-a putut vedea niciodată. M-a impresionat un individ venit ca invitat, din Timişoara, care a povestit despre accidentul său din tinereţe, când a căzut sub roţile tramvaiului rămânând fără ambele picioare şi fără o mână. Prin ce lungi şi repetate suferinţe a trecut, dar a avut voinţă, a terminat liceul seral, a făcut facultatea de psihologie, s-a căsătorit cu Liliana Ardelean, au doi copii şi trăiesc aproape în limitele normalităţii. De fapt, Liliana Ardelean este autoarea unei cărţi, pe care, citind-o, te năpădesc lacrimile, dar… avem multe de învăţat. După scurta biografie tristă, dl. Ardelean, omul învingător, ne-a delectat cu câteva melodii interpretate de el la nai. A fost ceva înălţător. Oamenii aceştia au compensat necazurile cu talente înnăscute, altele prin muncă, strădanie şi voinţă. Aceştia reuşesc cu adevărat să fie numiţi învingători. Doamne, câţi suntem dotaţi cu de toate şi facem degeaba umbră pământului!? Mă întreb, consilierii municipali şi cei judeţeni s-au gândit o fracţiune de secundă la aceşti oameni? S-au gândit să le atribuie şi lor o sumă de bani, cum se împart legal multor asociaţii fără obiectul muncii? S-au gândit să le ofere centrala termică, în paragină, de pe Ostrovului, pe care s-o pună la punct pentru un sediu propice activităţilor acestora? Sigur, ar fi ajutaţi pentru refacere de multă lume, dar din iunie, când s-a depus cererea nici n-au dat un simplu răspuns! Dacă nici acest caz de ajutor al acestei asociaţii nu va fi luat în seamă, înseamnă că aleşii noştri sunt reci, distanţi, insensibili! Nu-i ştiu aşa, cu mulţi am lucrat în consiliu şi i-am cunoscut dornici să rezolve astfel de cazuri şi multe lucruri pentru municipiu şi judeţ! Voi reveni cu un material despre cartea “Paşii ologului”, care contrar aparenţelor, este o carte a victoriei şi a iubirii. Este cartea despre un om mai tare ca stânca, om cu suflet care a trecut prin iad, un om puternic, un model de luptător, dornic de viaţă, pe care o iubeşte atât de mult! Desigur, viaţa de infirm n-o poate da la o parte şi pune stăpânire pe el oriunde şi oricând! Nu s-a degradat, a rămas omul plin de optimism! Şi, Doamne, câţi sunt ca el!  Am semnalat, în treacăt, nişte idei, pe care, dacă le îndeplinim, ne simţim mai uşuraţi, mai umani, mai trainici!

    Teodor Curpaş



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img