More


    Ce presă se citea în Satu Mare între cele două războaie mondiale

    =

    presa 1

    Presa în părţile sătmărene a suferit de febra publicisticii, înregistrându-se aproximativ cincizeci şi două de titluri în limba română şi douăzeci şi unu în limba maghiară, în cele două decenii interbelice

    Stimulată de instituţii oficiale sau de iniţiativa unor intelectuali entuziaşti, presa sătmăreană a dobândit în scurt timp un rol de neignorat în formarea opiniei publice, rol de care politicienii sunt tot mai conştienţi şi mai interesaţi. Schimbul de informaţii devine acum o necesitate cotidiană.

    Primele periodice româneşti, cu ritm de apariţie dens, se inspiră din realităţile social-politice specifice zonei, adresându-se unui public larg şi divers, a cărui audienţă o caută. Trecând peste greutăţile inerente începutului, lipsa de literatură românească şi a unor gazetari de profesie, ele vor reuşi să impună ideea de presă, necesitatea schimbului de păreri şi a informaţiei politice şi culturale.

    presa 2

    Odată cu trecerea timpului, perioada dintre cele două războaie mondiale a cunoscut, în aria largă a vieţii culturale, o puternică efervescenţă, cu inerente interferenţe cu viaţa politică a vremii, confirmând din plin interdependenţa celor două sectoare ale societăţii, reflectate şi în presa vremii.

    Presa în părţile sătmărene a suferit de febra publicisticii, înregistrându-se aproximativ cincizeci şi două de titluri în limba română şi douăzeci şi unu în limba maghiară, în cele două decenii interbelice. Au apărut, între anii 1918-1940, un număr însemnat de ziare şi reviste cu un conţinut valoric inegal, cu grade diferite de audienţă la publicul cititor, din rândul cărora o bună parte sistându-şi apariţia, din lipsă de fonduri şi nu numai de fonduri, în timpul dictaturii regale. Dintre aceste ziare şi reviste pot fi amintite: Satu Mare(1919-1938) şi Szamos(1919-1937), cu adevărat reprezentative pentru presa sătmăreană ,prin problematica cuprinsă, durata apariţiei lor şi valoarea deosebită a colaboratorilor a căror semnătură o întâlnim în paginile publicaţiilor; apoi Gazeta de luni(Carei,1921-1922), Neamul nostru(1924-1927), Sentinela de Nord(Sanislău, 1925), Glasul Sătmarului(1925-1928), Graiul Neamului(1927-1940), Nordul Ardealului (1927-1929), Viitorul Sătmarului(1927-1928), Gazeta Sătmarului(1928-1932), Valahul(1935-1937), Solidaritatea(1935-1940), Conştiinţa Română(1938-1940) şi Frontiera (1938-1939).

    Trecând peste anumite limite şi spiritul de polemică generat de multe ori, ca urmare a intereselor politice urmărite, cele mai multe dintre ziarele şi revistele vremii au urmărit obiective având acelaşi ţel fundamental, consolidarea statului român şi integrarea organică a judeţului Satu Mare în noul cadru teritorial, politic, social-economic şi cultural generat de actul din decembrie 1918.

    presa 3

    Ziarele şi revistele apărute au dat dovadă de multă sensibilitate faţă de multiplele probleme ce frământau societatea sătmăreană, probleme de ordin social-economic, politice şi culturale. Evenimentele majore pe plan intern şi internaţional au fost urmărite şi aduse la cunoştinţa publicului cititor cu mai multă sau mai puţină obiectivitate.

    Fiind zonă de graniţă, putem sublinia faptul că presa sătmăreană s-a angajat cu toate forţele pentru apărarea independenţei naţionale şi integrităţii teritoriale. Alături de alte ziare şi reviste, mai ales în deceniul al IV-lea, au apărut periodice cu conţinut specific: Hotarul (1933-1936), Graniţa (1934-1935), Frontul (1935), Glasul Hotarelor (1936), angajate direct în lupta împotriva tendinţelor revizioniste promovate de cercurile horthyste, care ameninţau graniţele de vest ale României. Adevăraţii reprezentanţi ai presei sătmărene nu vor rămâne pasivi faţă de evenimentele social-politice, protestând cu hotărâre împotriva războiului, demascând ofensiva fascistă cu pronunţate note antirevizioniste.

    Ziarele şi revistele acestor ani, chiar dacă vor fi tributare unor ideologii sau partide politice şi, în consecinţă, se vor război între ele, în lupta pentru întâietate, nu se vor lăsa câştigate de spiritele extremiste ci, dimpotrivă, vor da ripostele cuvenite. O altă categorie de ziare şi reviste apărute în această perioadă şi-au fixat ca obiectiv fundamental dezvoltarea şi afirmarea culturii româneşti în această parte a ţării. În acest caz este vorba de revistele literare care rămân, unele dintre ele, ca puncte de referinţă în ansamblul vieţii spirituale sătmărene prin valoarea articolelor publicate şi prin ţelurile urmărite: ridicarea materială şi spirituală a locuitorilor, răspândirea culturii naţionale, prin accentuatul lor program neoluminist.În rândul acestor reviste literare s-au înscris: Ţara de Sus(1921), prima revistă literară în limba română în Sătmar; Icoane Maramureşene(1923-1924), Sentinela de Nord (1925), Muguri (1929 – 1930), Afirmarea(1936-1940), la care se adaugă alte publicaţii, care, deşi au avut o existenţă redusă merită a fi amintite în ansamblul presei literare sătmărene: Săgeata(1923), Ţara Oaşului(1925), SanVăsîi(1923-1938), Datina.

    Presa sătmăreană a fost sensibilizată de aspectele referitoare la situaţia grea a cititorilor, fiind un izvor însemnat pentru studiul vieţii muncitorilor şi ţăranilor. În acest context au apărut, pe lângă ziarele Satu Mare, Szamos, Gazeta Sătmarului şi ziare încadrate în presa muncitorească: Ceferistul Român(1929), Szatmari nepszava (Glasul poporului).

    În paginile publicaţiilor se întâlnesc semnăturile unor valoroşi cărturari sătmăreni, precum şi a unor oameni politici care vor milita în întreaga perioadă cercetată, pentru consolidarea statului naţional şi apărarea intereselor acestuia, va fi în direcţia afirmării culturii spiritual româneşti: Dariu Pop, Augustin Silaghi, Octavian Ruleanu, A. Coza, Anton Davidescu, A. Nicorescu, V. Ştefaniu, Mihai Bălaj, Nicolae Trăistaru, Eugen Seleş, Augustin Tătaru, la care se poate adăuga prezenţa în lumea presei sătmărene a scriitorului George Mihail Zamfirescu şi a poetului George A. Petre, care au jucat un rol însemnat în apariţia şi afirmarea presei în limba română în oraşele Satu Mare şi Carei. Ziarele şi revistele apărute în judeţul Satu Mare în cele două decenii au întregit ansamblul vieţii spirituale locale, iar, prin multitudinea problemelor puse spre dezbatere, au contribuit la satisfacerea de multe ori a nevoii de informare a cititorilor.

    Sursa: Dr. Costinel Bogdan Oproiu. Cultură şi societate în judeţul Satu Mare. Oradea 2013



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img