More


    Mâncăruri specifice româneşti de Paşti

    =

    Pasti-1

    Nu există zonă a României în care venirea sărbătorii Paştilor să nu includă, pe lângă primenirea spirituală, şi o serie întreagă de pregătiri legate de masa tradiţională. Dintre bucatele specifice sărbătorii nu pot lipsi cele gătite din carne de miel, pasca şi cozonacul şi, bineînţeles, ouăle roşii.

    Tradiţia populară spune că, la răstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un coş cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor. Aceştia au refuzat darul, batjocorindu-L şi mai mult pe Iisus. Plângând în hohote, Maica Domnului a lăsat coşul la picioarele Răstignitului. Sângele, şiroind din trup, a împestriţat ouăle. Uitându-se la ele, Iisus Hristos a şoptit că din acea zi toţi creştinii vor vopsi ouă roşii. În felul acesta, ouăle roşii au devenit un simbol al învierii. Postul Paştelui, cel mai lung şi cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mâncăruri de dulce să fie cumpătată şi cu chibzuială.

    Ciorbă de miel cu multă verdeaţă
    Pentru prepararea acestui sortiment de ciorbă se foloseşte carnea cu os a mielului, capul, după ce în prealabil a fost curăţat, bine spălat şi despicat în două, partea de jos a picioarelor şi surplusul de carne slabă rămas. De asemenea, aveţi nevoie de verdeţuri de sezon: ştevie, ceapă verde, leuştean, pătrunjel, mărar, un pic de spanac, dar şi de roşii şi ceapă albă. Se pregăteşte şi borşul acru, care îi va da un gust deosebit ciorbiţei din miel, apoi se trece la prepararea propriu-zisă.

    Pasti-2

    Carnea se pune la fiert, se îndepărtează spuma, se adaugă sare după gust, iar când este pe jumătate fiartă adăugăm ceapa albă tocată şi lăsăm să fiarbă în continuare, la foc mic. Apoi, către final, adăugăm verdeţurile tăiate mărunt, roşiile, acrim cu borş după gust, lăsăm să fiarbă şi dăm oala deoparte de pe foc. Se fierbe puţin orez separat (pentru ca acesta să nu se desfacă prea tare în ciorbă) şi, după ce a fiert, îl adaug în oală. Nu trebuie fiert prea mult, ci atât cât să fie bobul pătruns. Mai lăsăm ciorbiţa la foc timp de 3 minute, cât să dea şi orezului gust şi culoare, apoi o dăm definitiv deoparte şi presărăm leuşteanul tăiat mărunt. O lăsăm, astfel, să se «odihnească» până va fi «luată la întrebări>>.

    Drob din măruntaie şi ou
    Măruntaiele pe care le-aţi scos de la miel se curăţă şi spală cu atenţie şi se folosesc pentru drob, un aperitiv prezent pe masa de Paşti în toate zonele României. Este vorba despre plămânul, ficatul şi rinichii mielului, alături de care trebuie pregătite din timp câteva legături zdravene de cozi de ceapă verde şi de mărar.

    Toate măruntaiele se fierb, mai întâi, în apă cu sare. Între timp, tragem la tigaie nişte ceapă albă tocată, dar aceasta nu trebuie prăjită exagerat, ci numai până se înmoaie. Se dă apoi la răcit. Când măruntaiele sunt fierte şi răcite, se dau prin maşina de tocat. Se amestecă cu ceapa răcită, adăugăm sare, piper şi cât mai multă ceapă verde şi mărar, pentru gustul lor deosebit. Se mai adaugă câteva ouă crude (în funcţie de cantitatea de drob pe care o pregătim), pentru că acestea leagă foarte bine ingredientele. Amestecăm foarte bine totul, punem compoziţia într-o tăviţă de chec tapetată cu pesmet, cu folie de aluminiu sau cu hârtie-pergament şi introducem la cuptor pentru 45 de minute. Cine doreşte, poate pune în mijlocul compoziţiei ouă fierte, întregi, care vor da un aspect deosebit feliei de drob. Preparatul este gata atunci când iese un must deasupra. Este indicat să fie lăsat la răcit în tavă şi abia apoi să se scoată.

    Friptură la tavă
    Deşi între gospodine este împământenit obiceiul de a pune în baiţ carnea de miel, pentru a o aroma puternic şi pentru îndepărta mirosul acela specific, bucătarii profesionişti nu recomandă astfel de procedee. Aceştia spun că mielul e foarte fraged şi că nu este nevoie să condimentăm carnea decât atunci când o punem la foc. Baiţul, în schimb, este recomandat atunci când dorim să gătim carnea de oaie, care are un miros puternic şi este foarte fibroasă.

    Paste-3

    Pentru friptură, aveţi nevoie de carnea de miel porţionată potrivit, care se condimentează cu puţin piper, cimbru, puţină boia de ardei, pentru o culoare atrăgătoare şi care apoi se unge cu ulei şi se aşază în tavă. Din când în când friptura trebuie stropită cu sos, astfel încât să se înmoaie crusta. Cei care doresc, o pot stropi şi cu puţin vin alb, când este aprope gata.Friptura de miel se poate asorta cu un piure de spanac sau cu un sote de legume şi merge bine alături de un pahar de vin roşu.

    Cozonac împletit, cu cremă de nuci
    După pregătirea bucatelor, vine şi vremea cozonacilor, iar varietatea de reţete, de modele, de umpluturi şi de forme arată că acest desert este nelipsit din casele românilor la vreme de sărbătoare. În ziua în care vă propuneţi să coaceţi cozonac, pregătiţi din timp făină albă cu trei zerouri sau făină specială pentru cozonaci. De asemenea, folosiţi ouă de la ţară. Ouăle de ţară au gălbenuşul de un portocaliu intens, acesta urmând să coloreze plăcut aluatul. Nu uitaţi de lapte, drojdie proaspătă, zahăr, vanilie, rom, coaja rasă de la o lămâie, cât mai mult miez de nucă pisat şi cacao.Înainte de prepararea propriu-zisă a aluatului, se pregăteşte o maia sau plămădeala. Secretul bucătarului: fierbeţi laptele pe care-l folosiţi la aluat; astfel cozonacul îşi va păstra prospeţimea mai mult timp. Într-un vas se opăreşte puţină făină cu laptele clocotit. Separat, se face maiaua, din lapte călduţ în care se desface drojdia, puţin zahăr şi puţină făină. După ce s-a răcit făina pe care am amestecat-o cu laptele fierbinte, se amestecă totul cu maiaua, apoi se pune gălbenuşurile frecate cu zahăr şi aromele şi încep să frământ. Toată „cheia“ unui cozonac reuşit constă în frământat. Pe parcursul frământatului se adaug ăcâte puţin ulei; nu margarină, nu unt. Aluatul se frământă chiar şi o oră; depinde de cantitate. În felul acesta se înglobează aer mult şi el creşte foarte bine.

    Paste-4

    Bucatele pascale şi vinul
    La români, bucatele tradiţionale sunt însoţite întotdeauna de un pahar de vin bun, iar cele specifice Paştilor nu fac excepţie, din acest punct de vedere. Totuşi, înainte de a cumpăra un vin, trebuie să vă gândiţi foarte bine la ce urmează să gătiţi, astfel încât vinul ales să se asorteze cu felul de mâncare preparat. Potrivit celebrului oenolog Valeriu D. Cotea, mielul fiert poate fi asociat cu un vin alb, sec sau demisec, iar fripturile de miel făcute la tavă sau la grătar se asociază foarte bine cu un pahar de vin roşu. În acelaşi timp, sarmalele merg foarte bine asociate cu vin roşu sau alb, în egală măsură.În ceea ce priveşte ouăle roşii, cozonacul şi pasca, acestea impun consumul unui vin cu totul deosebit. „Nu putem face cozonac în fiecare zi, facem doar la sărbători şi de aceea el trebuie însoţit şi de un vin special. Cel mai potrivit în acest caz este patriarhul vinurilor româneşti, vinul de Cotnari, prin care aduci o mulţumire cerului pentru viaţa pe care ai trăit-o. Mai poate fi asociată şi o Busuioacă de Moldova sau de Bohotin, pentru că dulcele cere ceva dulce, iar aceste vinuri sunt bogate în zahăr şi nu numai că au un grad alcoolic moderat, dar pot fi acceptate nu numai pentru sete, ci şi ca hrană“, a explicat prof. univ. dr. Valeriu D. Cotea.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img