La Satu Mare, frontul educațional a luat foc. Patru licee tehnologice, fiecare cu vreo 500 de elevi la purtător și cu rezultate… să le zicem „creative”, se pregătesc să fie comasate. Iar profesorii, înarmați cu pancarte și indignare, au ieșit în stradă să apere … evident : elevul. Pardon, jobul. Că doar asta a fost prima frază coerentă oferită în întâlnirea cu primarul: „Ne pierdem locurile de muncă!” Elevii? Ei pot să meargă și la altă adresă, nu? Apropo de elevi, după discuție am avut impresia că sunt numărați precum steagurile celebrului Pristanda.
Am urmărit și comentariile sătmărenilor la transmisiile ”live” de la întâlnirea avută loc la Primărie…
Câteva voci din oraș se întreabă de ce pentru protest a fost trimisă doar „mâna”. Poate că dacă ieșea „creierul”, acțiunea avea mesaj. Așa, impresia e că într-o parte e „ne luați banii”, în cealaltă „ne luați joburile”, iar elevii sunt puși la index: 2.200 de suflete folosite pe post de argument statistic. La protest? Nici două clase nu s-au văzut. Dar fiecare director se laudă cu 500 de elevi, de parcă-s pepeni la tarabă, nu copii care bântuie învățământul tehnologic cu note de 2 la intrare și speranța că profesorii îi vor ridica la… 6. Asta dacă nu sunt declarați „meseriași, că nu le trebuie Bacul”.
Altfel, presa, obraznică, mai scrie și că rezultatele sunt „ca porcu’”, iar unii directori și profesori ar merita penalizați pentru calitatea predării.
În concluzie, bătălia pentru viitorul elevilor continuă, doar că elevii, ca de obicei, lipsesc motivat: nu i-a întrebat nimeni ce vor. Iar la urma urmei…această comasare nu înseamnă elevi puși pe drumuri ori clădiri luate de vreun OZN ci doar pierderea unor funcții de director. Dascălii simpli rămân la catedrele lor, elevii și ei la clasele lor … Trăiască manipularea și învățământul de tip tehnotiktokian.
P.S. Promitem să revenim asupra subiectului…
Comasare, comasare, da’ să știm și noi!
